Putini muzicieni se pot lauda cu experiente mai intense si mai complexe legate de abuzul de droguri decat Kurt Cobain. Intr-o biografie scrisa in 2001, la index e trecut “Cobain, Kurt Donald: a luat…”, se insira pomelnicul, o motivare puternica sa citesti toata cartea. Nemesis-ul lui Cobain a fost heroina, “zaharul maro”. Prin tinerete Kurt era foarte sceptic si intolerant la ideea de a-si face semne de albine pe vene. Asa de inversunat era, incat atunci cand un prieten i-a sugerat sa-si injecteze, Kurt s-a suparat foc si nu a mai vorbit deloc cu ala. Totusi, in cele din urma a cedat si si-a intepat vena. Cand a fost intrebat cum e, a strans din umeri si a zis: “Plm, a fost OK.” Insa situatia a escalat.
Pana cand Nirvana au aparut in `92, la Saturday Night Live, Cobain era asa de bine infipt in heroina incat ajunsese sa borasca tot timpul si de-abia mai reusea sa stea in picioare cand trebuie sa cante. La reprezentatia aia, a reusit totusi sa presteze vreo cateva melodii pentru numarul live. In martie `94, Kurt a incercat sa se autoelimine din ecuatia vietii pentru prima oara. A ingerat un pumn de Flunitrazepam (un sedativ puternic) impreuna cu o sticla de sampanie, pe cand se afla in Roma. A fost cat pe-aci sa crape si a savurat o coma de o zi. Basistul de la Nirvana, Khrist Novoselic, sustine ca Kurt nu a mai fost niciodata acelasi din punct de vedere psihic dupa acea patanie.
S-a intors in Seattle si s-a inchis in casa. Mai iesea din cand in cand sa-si mai ia cate un burrito si niste speedball (amestec smecher de cocaina si heroina/morfina, combinate in aceeasi seringa). Statea trantit pe canapea, lumea venea in vizita, pleca, era multa miscare, dar nimeni nu parea sa observe ca era si el pe-acolo. Pana la sfarsitul lui martie, i s-a realizat o “interventie” si si-a facut bagajele sa se interneze la dezintoxicare. N-a rezistat prea mult acolo si a sters-o pe furis, catarandu-se pe un zid si gasindu-si un loc in avionul de intoarcere in Seattle langa basistul de la Guns`N`Roses, Duff McKagan.
Nirvana si GNR nu se inghiteau neam unii pe altii si aveau niste conflicte pe rol, dar cei doi s-au inteles de minune cat a durat zborul. Cand imparti aceeasi belea cu celalalt (si ala de la GNR avea o placere sa-si faca acupunctura la vene), se mai inmoaie din dusmanie. Kurt ajunge acasa. Incearca din nou sa se sinucida, dar de data asta era pus pe treaba serioasa si era hotarat sa reuseasca si sa-si incheie socotelile cu viata asta. Asa ca s-a asigurat ca va muri sigur. Si-a implantat o doza mortala de heroina si pe urma a luat pusca, a tintit-o catre cap, a apasat pe tragaci si si-a zburat maiestuous creierii. Cum ar veni, s-a sinucis de doua ori. Daca nu ii iesea combinatia cu glontul, l-ar fi curatat heroina din belsug bagata cu spor in el. Avea doar 27 de ani, aceeasi varsta la care alti muzicieni chinuiti de demoni interiori si-au pus capat zilelor, formand un grup de trista amintire, denumit The 27 Club.
