Prin fumuri de gratare ce vazute de departe par a fi incendii locale de zici ca vin turcii si fac parjol, te gandesti cum faci fata acestei magice zile. Sunt adeptul sarbatoririi acestei zile a muncii prin munca, odata ajuns acum ceva ani pe hotarele muncii asidue cu drag si spor pentru al nostru viitor, muncesc. Gandul imi fuge ca o naluca prin aerul de acum irespirabil la ideea de a iesi la iarba verde. De fapt noi, romanii daca am avea calendarul cu 360 de zile de sarbatoare si vara afara, am merge zilnic la gratar, iarba verde, activitati recreative, iar restul de 5 sau 6 zile (pe an bisect) ne-am odihni sa ne revenim de la atata bere si carne.
Daca am putea, ne-am unge pe toata fata cu bere rece si carne din belsug. In fiecare zi ne plangem pe la canelele de media ca noi romanii nu avem bani, nu avem ce pune pe masa de sarbatori, dar ma uit plictisit la reportajele de dinainte de sarbatori cum fiecare hypermarket musteste de oameni si carucioare pline ochi. Se fac asa numitele liniute cu caruciorul pana la casa de marcat. Suntem un neam de oameni care merge pe principiul “prostul nu-i prost destul daca nu e si fudul”, nu vreau sa generalizez dar avem si uscaciunile noastre cat e frunza si iarba pe taramul fagaduintei numit Romania.
Ar fi frumos sa aud in jurul meu oameni ce preiau din modelul japonez al muncii…ei de ce pot si noi nu…Nu neg ca suntem oameni petrecareti care stiu sa faca din piatra seaca vin, din muzica de inmormantare si bocet, muzica lautareasca si de petrecere si asta e bine…Macar ne putem lauda cu ceva daca la alte capitole (esentiale pentru noi de altfel) suntem sub nivelul marii. Deci dragi romani de peste tot va urez un racoros de acum un 1 Mai MUNCITORESC placut…luati la purtator colibil, ranitidina, dicarbocalm ca stim cu totii ca suntem profesionisti in abuz si stat degeaba…Ma inclin cu respect pentru cititori…pe data viitoare…
